CANTI POPOLARI

A chisti lochi

Ru vatte

la cantata dei mesi

 

 

A chisti lochi…..

 

Il canto augurale, nella prima parte è rivolto ai 'signori' per ingraziarseli. Nella seconda parte il canto si ripiega sui temi della vita sentimentale, la lettera all'amore che ci si augura di mandare sulle ali di un aquila

 

A chisti lochi 'n c'ho cantatu mai,

ca mo ce cantu signore pe vui ….

Chi ce sta rentu nun murisse mai,

ri viecci addeventasseru vagliuni…..

D'oro e d'argientu fusseru ri travi,

ca d'oro fino l'acciattiatura….

Chi ce sta rentu nun murisse mai,

ri viecci addeventasseru vagliuni…..

A voi signori ve baciu le mani,

de notte e juornu e tutte quante l'ore…

 

Aquila che d'argentu porti l'ale

Pe mente che ve ricu dui parole…

Mente te sciccu na penna ta s'ale

Pe fa na lettricella a ru miu amore….

Tutta de piantu la voglio abbagnare

Ca pe sigillu ce mettu stu core…

Quannu la lettera è fernuta de fare,

aquila portacella a ru miu amore…

 

 

Ru vatte

 

Il canto serviva a scandire il ritmo del lavoro della battitura del grano. Nel contrasto tra lui e lei si inserisce il coro che per l'appunto ritmava il lavoro. Nel canto c'è quindi una partecipazione collettiva tra gruppi di lavoratori e lavoratrici. I temi trattati sono quelli della vita quotidiana che, sotto la spensieratezza del canto, ci mostrano lo sfondo di modestissime condizioni di vita

 

Coro: eh vatti , eh vatti, eh l'aria de lu vatte

Lui: che hai core miu che stai 'ncagnata,

nun me la mustri cciù la bbona cera

 

Coro: eh vatti , eh vatti, eh l'aria de lu vatte

Lei: comme te l'aggia mustrà sta bbona cera,

me manni scauza e gnura e maletrattata

 

Coro: eh vatti , eh vatti, eh l'aria de lu vatte

Lui: Pigliela cu ssà rrobba che m'hai purtata,

rrobba nu' ne tiè e mancu la speru

 

Coro: eh vatti , eh vatti, eh l'aria de lu vatte

Lei: si la rrobba nun te l'aggiu purtata,

affiancu te viri na bbella mugliera

 

Coro: eh vatti , eh vatti, eh l'aria de lu vatte

Lui: quannu a la casa nun ce sta lu pane

Nenna le tue bellizzi nu' me mantene

 

Coro: eh vatti , eh vatti, eh l'aria de lu vatte

 

 

La cantata dei MESI

 Capurannu

I’ so’ Capurannu e so’ capu dell’annu

capu dell’annu che stu iuornu aspetto.

A casa mia c’e r’ammitu tutti

chiunque vo’ favorì farò l’offerta.

Tu Pulcinella, che sarai il mio seguace

conta stì dodici mesi della stagione

 se stì dodici mesi nun s’apportono bbene

 casticar ti voglio cu’ stu mio bastone.

Pulcinella

Si’ capurannu miu, tu hai raggione,

ma… nui vulimmu ‘nu pocu pazziane.

Pazziammu prima e doppu carnevale

tagliarla ru cuogliu a Pàtitu carnale.

Capurannu

Tu Pulcinella, che malanno dici?

Te l’ho portata intera la stagione.

Tu, guarda Aprile con i fiori in mano;

farò cantare il mese di Gennaio.

 

Gennaio

I’ so’ Gennaio e so’ prim’entratura

nemmicu songu de ri pecorari.

A ccaccia uocci cu’ ri putaturi

nessuno giorno li farò putare.
Casticherò tutti ri bestemmiatori

chi lo bestemmia lu mese di Gennaio.

E a chi lo bestemmia io con l’uscio

le voglio mannà acqua vientu e fruscio.

Febbraio

I’ so’ Frebbariegliu curtu curtu

la uerra vogliu fa vintottu giorni.

Vogliu afferrà stè donne cu stà frusta

girare ce le voglio intorno, intorno.
Vogliu preà ru mese d’Austu

che acqua ne facesse nulla al giorno.

 Ca si a ru giardinu miu ce piglia secca

 e io ci batterò cu’ la mia zeppa.

Marzo

I’ so’ Marzo cu’ la mia zappetta

a pane e puorri facciu ru riunu.

Ogni villanu che stu mese aspetta

pe li iettà li sacchi e pellecciuni.
Nun ve firate de la mia fermezza

i’ facciu ri mutivi de la luna.

Ora ve facciu ricchi e ora poveri

ora ve facciu ’nfusi e ora asciutti.

Aprile

I’ so’ Aprile cu’ la l’apa sperza

fiorisce terra e arberi dalla gnura.

Ogni uccelletto fa il suo versetto

fioriscono montagne e con valluni.

Ru speziale cu’ la sua ricetta

pe’ manià patacche e ducatuni.

I’ so’ Aprile e so’  bel giovinetta,

e a Maggio dono questo ramaglietto.

Maggio

I’ so’ Maggio e so’ maggior di tutti

maggior di tutti questi altri mesi.

D’oro e argento ne guarnisco tutti,

 chiunque vuol favorir farò l’offerta.

Aggiu purtatu suoni, chitarra e strumenti

pe’ ffa sta’ a voi signori allegramente.

I’ me ne parto cu’ le bbone spese

e i fiori lascio alli altri mesi.

Giugno

I’ so’ Giugno cu’ la mia sarreccia

tannu ce mètu quanno sto ‘ncicercia

Si ‘mmani ce l’avesse chella Veccia

ri tagliarla ru cuogliu cu’ stà sarreccia.

Tengu nu pignatu cinu de bbona menesta

cu’ ‘nu cucciare pe’ dintu sempe spellecciu.

Doppu mangiatu stà bbona menesta

me facciu ‘na bevuta a sta verrèccia.

Luglio

I’ so’ Luglio cu’ ru carru ruttu

ru carru l’aggiu ruttu a la maésa.

 Ru carru miu è ru carru condotto

ce pozzu i’ cantennu a la carrésa.

Tengu ‘na regna céna de buon frutto

trecientu tommule ne facciù ‘na metà

Ce vogliu scugnà mo ch’è tiempu asciuttu

ca si ce ciove ce perdu le spese.

Agosto

I’ so’ Austu e tu si la malatia,

ru miericu m’ha urdenatu na supposta.

L’aggiu strutta ‘na spezziarìa,

pe’ l’ubberienza de la facci toia.

E pe’ dispiettu de Don Peppinu

me mangiu ‘na jaglina ogni matina.

E pe’ dispiettu de Donn’Andrea

me mangiu la jaglina e m’addecreu.

Settembre

I’ so’ Settembre cu’ la ficu moscia

e l’uva muscarella se fernisce

Si qualche donna avesse la paposcia,

venisse a la casa mia, ce la guariscu.

Se cacche vota cè su iutu a lisciu

pè manià percoche i me l'allisciu

vulesse dà na voce a sti caiuotuli

che le percoche meie su a quattu a rruotuli

Ottobre

I’ so’ Ottobre cu’ ri begli frutti

ri frutti miei sono i più sovrani.

Di uva fresca ne sazio tutti,

ne saziu ru riccu e ru villanu.

De vinu ne vogliu fa’, trecientu botti

pe’ ffa schiattà tedeschi e americani

Roppu ce  caccerò ru miu condottu

pe’ ffa’ schiattà ri mierici e speziali

Novembre

I’ so’ Novembre e so’ semmenatore

semmenà ce la vogliu stà sementa

Nun c’è bisognu de ‘nu lavoratore

natu che me mantene stà sementa.
La vogliu semmenà de bbona stagione

pe’ ffa’ sta’ voi signori allegramente

Nun la semmenu pe’ mme ma… per gli aucielli

 ma… la semmenu pe’ stè nenne bbelle

Dicembre

I’ so’ Dicembre e so’ l’urdimo ‘n tuttu

la sculatura de chist’auti misi

Me vogliu i’ affaccennu pe’ tutte cheste botti

si ce sta vinu pe’ chist misi. ’auti

Tengu ‘na respenza céna de buon fruttu,

de chistu puorcu c’aggiu accisu auannu

Tengu ‘na ‘otta de vinu ventriscu,

tengu ‘na bella nénna a liettu friscu

Ru mese annascuso

I’ so’ ru mese che steva annascusu

v’aggiu purtata la pianta de la rosa.

E a questa rosa io le chiedo scusa

che quando sarà fiorita io me la sposo.

Mo che ce su venutu tuttu ‘nfusu,

a voi signori vi chiedo qualche cosa

Facciu ru trasi e iesci da ru pertusu

pe’ l’arracquà la pianta della rosa.

 

 

SANTU SULEVIESTU

 Santu suleviestu

e nui cantammu priestu,

oggi è calenne e rimani e gl'annu nuovu

oggi è la festa santa e la santa signuria

che Dio ce l'accresce sta bella cumpagnia.

 

Hoi palummella

che purtate m'piettu

garofanu e cannella, battesimu de Cristu

prima nascette Cristu e po' cantette ru gliagliu.

che Dio ce ru manna stu buonu capurannu.

 

Susci e risusci

e Dio ce l'accunusci

accunuscicella bona sta casa gentilora

hoi gentilora che 'mparavisu stai

e libbera sta casa da pene e da uai

 

Buon innu! Buon annu! E buonu Capurannu!

E comme ce semmu venuti auannu, da 'cca e cient'at'anni.

 

oi padrona de chesta casa!

tu faccella na bona spasa

d'auciati e mustacciuoli

e nu pirettu de vinu buono.

  

flastrocche

 

I sacciu 'na canzone  - longa longa catena a carrozza 'e mast'andrea

arri arri a Sessa - ru verbu de Diu - indovinello

  

I SACCIU ' NA CANZONE

 'I sacciu ' na canzone

de iagliu e de cappone

aieri la cantietti

'nnanzi a Monzignore.

Monzignore facette nu piritu

jette' mmocc' a zi' Rumminicu

zi' Rumminicu se ne fuiette

e rumanette 'a cas' araperta

jeunu ri mariuoli

e s'arrubbèunu ri ferraiuoli

jeunu ri malandrini

e s' arrubbèunu 'a farina

Jeunu cciù 'ncoppa

e truèunu 'na iatta morta

'a facèunu a fell' a felle

'a purteunu a zi' Sabella

Zi' Sabella cuceva l'ove

le purtava a' on Nicola

'on Nicola riceva 'a Messa

cu' quattu principesse

cu' quattu cavagliucci

'on Nicola è muss' 'e ciucciu!

 

 LONGA LONGA CATENA

 Longa longa catena

appicciammu le cannele

ca passa la Maronna

e ce ri ce "bonasera".

Passa ru figliu de Mast'Andrea

mena cauci e speretea

le cannele se so' stutate

e zi  monecu s’è cacatu

se cacatu ‘nnanzi e arretu

rialu schiatteru! E comme fete!

 

-Ciove e maletiempu fa

a casa degli' auti nun se po' sta

i, nun dicu pe' vui, cummara mia

ma si ve ne vulete ì

chesta è la via. -

  

 

‘A CARROZZA 'E MAST' ANDREA

 

Tuppe tuppe...

chi è?

Songu mast' Andrea.

Che vuò?

E' fatt'a carrozza?

Sagli cciù 'ncoppa.

 

 (si ripete quante volte si vuole)

 

Tuppe tuppe...

chi è?

Songu mast' Andrea

Che vuò?

E' fatt'a carrozza?

E' meza fatta e meza senza fa.

E fenimmula e scassà, e fenimmula e scassà!

 

  

ARRI ARRI A SESSA

 Arri arri a Sessa

a cavagliu a n'aucerta

'a naucerta nun putea

e zì monecu l' accirea

e zì monecu presuntusu

s'affaccett' a ru pertusu

pe' verè a 'nnammurata

ci'abbuschette 'na frecunata.

 

  

RU VERBU DE DIU

 Antica orazione contro la paura del temporale

 

Ru verbu de Diu sacciu

e chigliu ogliu rice

chigliu che disse Diu nostru Signore

la croce iauta e bella

nu vracciu ‘ncielu e n’atu ‘nterra,

la croce s’avasciava e Gesu Cristu se l’abbracciava

se l’abbracciava fortemente

Gesu Cristu onnipotente

‘nta nu campu de fiuri steunu

san Pietru e san Giuanni

cu nu liberuozzu mani che riceva

‘o peccatori  o peccatrici

chi sape ru verbu de Diu che se ru rice

e chi nu lu sape che se ru fa ‘mparà

che ‘mpuntu de morte se r’addimmannerà

cu mazze e fruste de marianatu

o vecchio  scellerato in questo mondo sei stato

e ancora ru verbu de Diu nun t’hai ‘mparatu.’

Chi se ru rice tre vote pe via

n’ha paura de male murì,

chi se ru rice tre vote pe notte

n’ha paura de male morte,

chi se ru rice tre vote n’campagna

n’ha paura nì de tronule e nì de lampi

  

Indovinello

 Sabbatinu nascette prima

Renatu era già natu

Raimunnu iva pe ru munnu

Suleviestu nascette priestu

Chi è natu prima?

 

in rete dal 1999

 

meteo Carinola

 

il Comune

sito istituzionale