CANTI POPOLARI
A chisti lochi
Ru vatte
la cantata dei mesi
A chisti lochi…..
Il canto augurale, nella prima parte è rivolto ai 'signori' per ingraziarseli. Nella seconda parte il canto si ripiega sui temi della vita sentimentale, la lettera all'amore che ci si augura di mandare sulle ali di un aquila
A chisti lochi 'n c'ho cantatu mai,
ca mo ce cantu signore pe vui ….
Chi ce sta rentu nun murisse mai,
ri viecci addeventasseru vagliuni…..
D'oro e d'argientu fusseru ri travi,
ca d'oro fino l'acciattiatura….
Chi ce sta rentu nun murisse mai,
ri viecci addeventasseru vagliuni…..
A voi signori ve baciu le mani,
de notte e juornu e tutte quante l'ore…
Aquila che d'argentu porti l'ale
Pe mente che ve ricu dui parole…
Mente te sciccu na penna ta s'ale
Pe fa na lettricella a ru miu amore….
Tutta de piantu la voglio abbagnare
Ca pe sigillu ce mettu stu core…
Quannu la lettera è fernuta de fare,
aquila portacella a ru miu amore…
Ru vatte
Il canto serviva a scandire il ritmo del lavoro della battitura del grano. Nel contrasto tra lui e lei si inserisce il coro che per l'appunto ritmava il lavoro. Nel canto c'è quindi una partecipazione collettiva tra gruppi di lavoratori e lavoratrici. I temi trattati sono quelli della vita quotidiana che, sotto la spensieratezza del canto, ci mostrano lo sfondo di modestissime condizioni di vita
Coro: eh vatti , eh vatti, eh l'aria de lu vatte
Lui: che hai core miu che stai 'ncagnata,
nun me la mustri cciù la bbona cera
Coro: eh vatti , eh vatti, eh l'aria de lu vatte
Lei: comme te l'aggia mustrà sta bbona cera,
me manni scauza e gnura e maletrattata
Coro: eh vatti , eh vatti, eh l'aria de lu vatte
Lui: Pigliela cu ssà rrobba che m'hai purtata,
rrobba nu' ne tiè e mancu la speru
Coro: eh vatti , eh vatti, eh l'aria de lu vatte
Lei: si la rrobba nun te l'aggiu purtata,
affiancu te viri na bbella mugliera
Coro: eh vatti , eh vatti, eh l'aria de lu vatte
Lui: quannu a la casa nun ce sta lu pane
Nenna le tue bellizzi nu' me mantene
Coro: eh vatti , eh vatti, eh l'aria de lu vatte
Capurannu
I’ so’ Capurannu e so’ capu dell’annu
capu dell’annu che stu iuornu aspetto.
A casa mia c’e r’ammitu tutti
chiunque vo’ favorì farò l’offerta.
Tu Pulcinella, che sarai il mio seguace
conta stì dodici mesi della stagione
se stì dodici mesi nun s’apportono bbene
casticar ti voglio cu’ stu mio bastone.
Si’ capurannu miu, tu hai raggione,
ma… nui vulimmu ‘nu pocu pazziane.
Pazziammu prima e doppu carnevale
tagliarla ru cuogliu a Pàtitu carnale.
Tu Pulcinella, che malanno dici?
Te l’ho portata intera la stagione.
Tu, guarda Aprile con i fiori in mano;
farò cantare il mese di Gennaio.
Gennaio
I’ so’ Gennaio e so’ prim’entratura
nemmicu songu de ri pecorari.
A ccaccia uocci cu’ ri putaturi
nessuno giorno li farò putare.
Casticherò tutti ri bestemmiatori
chi lo bestemmia lu mese di Gennaio.
E a chi lo bestemmia io con l’uscio
le voglio mannà acqua vientu e fruscio.
I’ so’ Frebbariegliu curtu curtu
la uerra vogliu fa vintottu giorni.
Vogliu afferrà stè donne cu stà frusta
girare ce le voglio intorno, intorno.
Vogliu preà ru mese d’Austu
che acqua ne facesse nulla al giorno.
Ca si a ru giardinu miu ce piglia secca
e io ci batterò cu’ la mia zeppa.
I’ so’ Marzo cu’ la mia zappetta
a pane e puorri facciu ru riunu.
Ogni villanu che stu mese aspetta
pe li iettà li sacchi e pellecciuni.
Nun ve firate de la mia fermezza
i’ facciu ri mutivi de la luna.
Ora ve facciu ricchi e ora poveri
ora ve facciu ’nfusi e ora asciutti.
I’ so’ Aprile cu’ la l’apa sperza
fiorisce terra e arberi dalla gnura.
Ogni uccelletto fa il suo versetto
fioriscono montagne e con valluni.
Ru speziale cu’ la sua ricetta
pe’ manià patacche e ducatuni.
I’ so’ Aprile e so’ bel giovinetta,
e a Maggio dono questo ramaglietto.
I’ so’ Maggio e so’ maggior di tutti
maggior di tutti questi altri mesi.
D’oro e argento ne guarnisco tutti,
chiunque vuol favorir farò l’offerta.
Aggiu purtatu suoni, chitarra e strumenti
pe’ ffa sta’ a voi signori allegramente.
I’ me ne parto cu’ le bbone spese
e i fiori lascio alli altri mesi.
I’ so’ Giugno cu’ la mia sarreccia
tannu ce mètu quanno sto ‘ncicercia
Si ‘mmani ce l’avesse chella Veccia
ri tagliarla ru cuogliu cu’ stà sarreccia.
Tengu nu pignatu cinu de bbona menesta
cu’ ‘nu cucciare pe’ dintu sempe spellecciu.
Doppu mangiatu stà bbona menesta
me facciu ‘na bevuta a sta verrèccia.
I’ so’ Luglio cu’ ru carru ruttu
ru carru l’aggiu ruttu a la maésa.
Ru carru miu è ru carru condotto
ce pozzu i’ cantennu a la carrésa.
Tengu ‘na regna céna de buon frutto
trecientu tommule ne facciù ‘na metà
Ce vogliu scugnà mo ch’è tiempu asciuttu
ca si ce ciove ce perdu le spese.
I’ so’ Austu e tu si la malatia,
ru miericu m’ha urdenatu na supposta.
L’aggiu strutta ‘na spezziarìa,
pe’ l’ubberienza de la facci toia.
E pe’ dispiettu de Don Peppinu
me mangiu ‘na jaglina ogni matina.
E pe’ dispiettu de Donn’Andrea
me mangiu la jaglina e m’addecreu.
I’ so’ Settembre cu’ la ficu moscia
e l’uva muscarella se fernisce
Si qualche donna avesse la paposcia,
venisse a la casa mia, ce la guariscu.
Se cacche vota cè su iutu a lisciu
pè manià percoche i me l'allisciu
vulesse dà na voce a sti caiuotuli
che le percoche meie su a quattu a rruotuli
I’ so’ Ottobre cu’ ri begli frutti
ri frutti miei sono i più sovrani.
Di uva fresca ne sazio tutti,
ne saziu ru riccu e ru villanu.
De vinu ne vogliu fa’, trecientu botti
pe’ ffa schiattà tedeschi e americani
Roppu ce caccerò ru miu condottu
pe’ ffa’ schiattà ri mierici e speziali
I’ so’ Novembre e so’ semmenatore
semmenà ce la vogliu stà sementa
Nun c’è bisognu de ‘nu lavoratore
natu che me mantene stà sementa.
La vogliu semmenà de bbona stagione
pe’ ffa’ sta’ voi signori allegramente
Nun la semmenu pe’ mme ma… per gli aucielli
ma… la semmenu pe’ stè nenne bbelle
I’ so’ Dicembre e so’ l’urdimo ‘n tuttu
la sculatura de chist’auti misi
Me vogliu i’ affaccennu pe’ tutte cheste botti
si ce sta vinu pe’ chist misi. ’auti
Tengu ‘na respenza céna de buon fruttu,
de chistu puorcu c’aggiu accisu auannu
Tengu ‘na ‘otta de vinu ventriscu,
tengu ‘na bella nénna a liettu friscu
I’ so’ ru mese che steva annascusu
v’aggiu purtata la pianta de la rosa.
E a questa rosa io le chiedo scusa
che quando sarà fiorita io me la sposo.
Mo che ce su venutu tuttu ‘nfusu,
a voi signori vi chiedo qualche cosa
Facciu ru trasi e iesci da ru pertusu
pe’ l’arracquà la pianta della rosa.
SANTU SULEVIESTU
Santu suleviestu
e nui cantammu priestu,
oggi è calenne e rimani e gl'annu nuovu
oggi è la festa santa e la santa signuria
che Dio ce l'accresce sta bella cumpagnia.
Hoi palummella
che purtate m'piettu
garofanu e cannella, battesimu de Cristu
prima nascette Cristu e po' cantette ru gliagliu.
che Dio ce ru manna stu buonu capurannu.
Susci e risusci
e Dio ce l'accunusci
accunuscicella bona sta casa gentilora
hoi gentilora che 'mparavisu stai
e libbera sta casa da pene e da uai
Buon innu! Buon annu! E buonu Capurannu!
E comme ce semmu venuti auannu, da 'cca e cient'at'anni.
oi padrona de chesta casa!
tu faccella na bona spasa
d'auciati e mustacciuoli
e nu pirettu de vinu buono.
I sacciu 'na canzone - longa longa catena a carrozza 'e mast'andrea
arri arri a Sessa - ru verbu de Diu - indovinello
I SACCIU ' NA CANZONE
'I sacciu ' na canzone
de iagliu e de cappone
aieri la cantietti
'nnanzi a Monzignore.
Monzignore facette nu piritu
jette' mmocc' a zi' Rumminicu
zi' Rumminicu se ne fuiette
e rumanette 'a cas' araperta
jeunu ri mariuoli
e s'arrubbèunu ri ferraiuoli
jeunu ri malandrini
e s' arrubbèunu 'a farina
Jeunu cciù 'ncoppa
e truèunu 'na iatta morta
'a facèunu a fell' a felle
'a purteunu a zi' Sabella
Zi' Sabella cuceva l'ove
le purtava a' on Nicola
'on Nicola riceva 'a Messa
cu' quattu principesse
cu' quattu cavagliucci
'on Nicola è muss' 'e ciucciu!
LONGA LONGA CATENA
Longa longa catena
appicciammu le cannele
ca passa la Maronna
e ce ri ce "bonasera".
Passa ru figliu de Mast'Andrea
mena cauci e speretea
le cannele se so' stutate
e zi monecu s’è cacatu
se cacatu ‘nnanzi e arretu
rialu schiatteru! E comme fete!
-Ciove e maletiempu fa
a casa degli' auti nun se po' sta
i, nun dicu pe' vui, cummara mia
ma si ve ne vulete ì
chesta è la via. -
‘A CARROZZA 'E MAST' ANDREA
Tuppe tuppe...
chi è?
Songu mast' Andrea.
Che vuò?
E' fatt'a carrozza?
Sagli cciù 'ncoppa.
(si ripete quante volte si vuole)
Tuppe tuppe...
chi è?
Songu mast' Andrea
Che vuò?
E' fatt'a carrozza?
E' meza fatta e meza senza fa.
E fenimmula e scassà, e fenimmula e scassà!
ARRI ARRI A SESSA
Arri arri a Sessa
a cavagliu a n'aucerta
'a naucerta nun putea
e zì monecu l' accirea
e zì monecu presuntusu
s'affaccett' a ru pertusu
pe' verè a 'nnammurata
ci'abbuschette 'na frecunata.
RU VERBU DE DIU
Antica orazione contro la paura del temporale
Ru verbu de Diu sacciu
e chigliu ogliu rice
chigliu che disse Diu nostru Signore
la croce iauta e bella
nu vracciu ‘ncielu e n’atu ‘nterra,
la croce s’avasciava e Gesu Cristu se l’abbracciava
se l’abbracciava fortemente
Gesu Cristu onnipotente
‘nta nu campu de fiuri steunu
san Pietru e san Giuanni
cu nu liberuozzu mani che riceva
‘o peccatori o peccatrici
chi sape ru verbu de Diu che se ru rice
e chi nu lu sape che se ru fa ‘mparà
che ‘mpuntu de morte se r’addimmannerà
cu mazze e fruste de marianatu
o vecchio scellerato in questo mondo sei stato
e ancora ru verbu de Diu nun t’hai ‘mparatu.’
Chi se ru rice tre vote pe via
n’ha paura de male murì,
chi se ru rice tre vote pe notte
n’ha paura de male morte,
chi se ru rice tre vote n’campagna
n’ha paura nì de tronule e nì de lampi
Indovinello
Sabbatinu nascette prima
Renatu era già natu
Raimunnu iva pe ru munnu
Suleviestu nascette priestu
Chi è natu prima?
la cantata dei mesi e il ciclo del calendario agricolo
la cantata dei 'zencheri e caurarari'
due pregevoli articoli della D.ssa Adele Migliozzi